MONOGRAFIA BISERICII ”ADORMIREA MAICII DOMNULUI” ȘENDRICENI
Parohia „Adormirea Maicii Domnului” Şendriceni este alcătuită dintr-un sat denumit Șendriceni (Ghilea) şi un cătun denumit Pascari, care fac parte din comuna Şendriceni , judeţul Botoşani. După datele arătate de bătrânii satelor comunei, păstrate şi transmise prin viu grai, denumirea comunei provine de la numele hatmanului Şendrea, fost portar al cetăţii de Suceava, om de încredere al lui Ştefan cel Mare, însărcinat de acesta cu asigurarea pazei împotriva intervenţiei mişeleşti a polonilor în ţara Moldovei.
Pentru felul cum hatmanul Şendrea a înţeles să-şi îndeplinească misiunea, dată de marele voievod, a fost răsplătit cu o moşie al cărui centru administrativ a fost stabilit pe locul unde, mai târziu s-a înființat Şcoala Normală, astăzi transformată în Grupul Şcolar „Alexandru Vlahuţă” Şendriceni. Primii locuitori au fost argaţii hatmanului, care lucrau moşia şi se ocupau cu creşterea animalelor. Satul Ghilea, care face parte din această parohie, poartă numele unei îndeletniciri a băştinaşilor, ghilitul – albitul pânzei de către femeile argaţilor de la curte, în apa limpede a pârâului ce trece şi astăzi prin mijlocul satului Ghilea. Satul Ghilea a fost aşezat pe valea acestui pârâu, prin mutarea argaţilor din jurul conacului, de către moşierul Ernest Cănănău (1877-1919).
Întrucât locuitorii acestor aşezări erau lipsiţi de biserică , deoarece vechea bisericuță din lemn se stricase, moşierul Costache Cerchez şi soţia sa Zoiţa (1840-1877), au hotărât construirea unei biserici noi, lîngă conacul moșiei lor, care s-a terminat şi sfinţit în anul 1862, la sfinţire Biserica dobîndind hramul „Adormirea Maicii Domnului”.
Biserica este amplasată pe un pitoresc loc ,anume pe marginea unui lac, încadrată de copaci ornamentali , în imediata apropiere a Grupului Școlar Şcolar „Alexandru Vlahuţă” Șendriceni , fiind situată în afara parohiei , la o distanţă de aproximativ 2 km.
Biserica are formă de cruce. Acoperişul este în formă de şarpantă , deasupra altarului fiind fixată o cruce de fier într-un bulb de tablă. În partea de sus a pronaosului se află o turlă de formă prismatică , cu bază pătrată , având patru geamuri de formă dreptunghiulară şi cu partea superioară în semicerc. Acoperişul clopotniţei este format din patru triunghiuri , terminându-se cu un bulb ,pe care este fixată o cruce de fier. Deasupra altarului , acoperişul este străbătut de un coş , la fel ca şi acoperişul pronaosului.
Intrarea în biserică se face printr-un pridvor situat pe partea de sud şi având deasupra o cruce. Uşa pridvorului este din lemn , în două canate.Pe pereţii laterali ai pridvorului se află două geamuri rotunde. Din pridvor se pătrunde în pronaus printr-o uşă din fier , în două canate. În pronaos se află cafasul ce este susţinut de o grindă ale cărei capete sunt introduse în pereţii laterali. Cafasul are un grilaj din lemn , pe care se află pictate în ulei câteva icoane. Tot în pronaos , sub o lespede , se află osemintele lui Neculai Cerchez , fiul ctitorului, trecut la cele veșnice după construirea bisericii. Lespedea este împrejmuită cu un grilaj de fier. În partea de apus a pronaosului se află , construit în zid , un loc special în care se vărsa apa de la Botez.
Pronaosul are o boltă mică în formă de calotă şi se desparte de naos prin felul lui de construcţie: este mai îngust decât naosul.
Naosul bisericii este lipsit de abside. Bolta , în formă de calotă, este mai mare decât cea a pronaosului. Pe pereţii laterali a naosului se află câte un geam , în formă dreptunghiulară , cu partea superioară în semicerc și prevăzut cu gratii de fier. Naosul şi pronaosul sunt la un nivel mai jos decât altarul.
Altarul este în formă de semicerc , prevăzut cu o boltă de calotă. În partea de sud se află construit , în perete , spălătorul , iar în partea de nord , tot săpat în zid , proscomidiarul. Altarul este prevăzut cu un geam, la fel ca şi cele ale naosului şi cu încă alte două mai mici. Pe jos , peste tot , biserica este pardosită cu plăci de marmură. Numele arhitectului , care a făcut planul şi a supravegheat executarea lucrărilor , este necunoscut.
Catapeteasma bisericii este făcută din lemn de tei , fiind pictată în ulei la o dată necunoscută şi de un pictor al cărui nume este necunoscut. Orânduirea icoanelor pe catapeteasmă este cea după Tipicul clasic al Bisericii Ortodoxe.
Pictura murală este executată în frescă de către pictorul Chiribeş Gheorghe , fost profesor de desen la Școala Normală de la Şendriceni , ajutat de elevii: Filipescu , Bărzu , Radinschi şi Aurel Vasilescu , de la această şcoală. Pictura a fost executată în anul 1937.
În spatele din interiorul bisericii , alaturi de portretul patriarhului Nicodim, se gasește un portret pictat în mărime naturală a regelui Mihai. Această pictură este unicat în zonă , fiind posibila pastrarea ei sub un strat de vopsea, în timpul regimului comunist. Dupa anul 1990, pictura a fost redescoperită.
De-a lungul vremii pictura a suferit mai multe intervenții(1958,1972,1999,2012). S-a curățat și reparat pictura din dorința de a o conserva și a împiedica degradarea. Între anii 2011-2012, pictorul Chițac din Botoșani, a efectuat lucrări de restaurare și de pregătire a picturii pentru resfințire.
Din anul 2007, au început o serie de lucrări de consolidare și renovare la acest sfînt lăcaș. S-au consolidat pereții exteriori , s-a subzidit sfîntul lăcaș în mai multe puncte, s-au schimbat turlele de pe biserică, s-a reconstruit clopotnița, s-a refăcut pridvorul în totalitate, s-au turnat alei și trotuare în jurul locașului de închinăciune, și s-a realizat o fântână, lucrări finalizate cu sprijinul credincioșilor din parohie , a oamenilor de suflet din alte localități și cu sprijinul autorităților locale, deoarece lăcașul de închinăciune a fost afectat odată cu trecerea timpului .
Întrucât Biserica „Adormirea Maicii Domnului”Șendriceni, a sărbătorit , în anul 2012, 150 de ani de existență și după finalizarea tuturor acestor lucrări de consolidare și înfrumusețare, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Arhiepiscop al Iașilor și Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, cu toată dragostea și prețuirea a aprobat resfințirea acestei Biserici.
Slujba de resfințire s-a oficiat în data de 30-septembrie-2012, de către Preasfințitul Părinte Calinic Botoșăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, înconjurat de un sobor deosebit de preoți și diaconi.
Ziua de 30-septembrie 2012 , rămâne o aleasă și luminoasă sărbătoare a credincioșilor din Parohia „Adormirea Maicii Domnului” Șendriceni și din împrejurimi.
În anul 2014, prin contribuția familiei, Solomon Victor și Eugenia ,sfântul lăcaș s-a înfrumusețat cu două candelabre noi iar în anul 2015 , prin donația familiei Alexoaie Dorel, biserica s-a înzestrat cu încă un clopot .
Din primăvara anului 2015, s-au început lucrările la o Casă praznicală , ce este amplasată în curtea bisericii , lucrări care sunt în desfășurare și pe care nadăjduim , cu ajutorul Bunului Dumnezeu și a Maicii Domnului, ocrotitoarea sfântului lăcaș, să le finalizăm în anul 2019.
Între obiectele de valoare istorico-documentare cităm: - pe lista de inventar nr. II, la numărul crt.1-12, se află înscrise 12 cărți rituale:
Evanghelia , Antologhionul , Octoihul, Mineiul (pe 12 luni), Octoihul mic, Apostolul, Ceaslovul, Molitfelnicul, Tipicul, Penticostarul, Psaltirea și Triodul;
-pe lista de inventar nr. III, la nr. crt. 1-41, sunt trecute 36 icoane, scheletul catapetesmei, crucea răstignirii, două uși diaconești și una împărătească.
Amintim cu recunoștință personalul clerical care a slujit în această Sfântă Biserică de-a lungul timpului:
1877 - 1897 - Preot Vasile Isăceanu, cântăreţi: T. Diaconescu şi C. Nistor.
1897 – 1935 - Preot Octav V. Isăceanu,cântăreţ C. Sofronia.
1935 – 1941 - Preotul Leon Anuței , cântăreț C. Sofronia.
1941 – 1946 - Preot Eugen Saucă, cântăreţ C. Sofronia.
1946 – 1969 - Preot Mircea Bălan , cântăreţ Costică Ignat.
1969 – 1979 - Preot Aurel Constantinescu, cântăreţ Costică Ignat.
1979 – 2007 - Preot Gheorghe Vieru , cântăreţ Costică Ignat şi Constantin Magopeţ.
2007-prezent -Preot Constantin Bistricianu, cântăreţ Constantin și Andrei Magopeţ și Cristian-Gheorghe Tărnăuceanu.
(Pr. Constantin Bistricianu)
